Florentina Loredana Dalian

duminică, 5 august 2012

Îţi cerusem un semn


Se legăna o barcă pe Dunăre,
clipocitul apei ce părea neagră
acompania gândurile, tot negre;
Luna răsărise portocalie, imensă, rotundă
dintr-un capăt de fluviu
ca dintr-un capăt de lume;
Mă biciuiam cu vorbe,
cei din barcă schimbaseră biciul în mătase;
eu tot nu credeam adevărul lor.
Apa Dunării mă-nspăimânta mai puţin decât păcatul,
pe mine, cea care s-a temut întotdeauna de ape.
Cineva mă prinsese de mână –
Nu-ţi fie teamă! Sunt aici!

A doua zi, am intrat plângând în Casa Ta,
am zăbovit preţ de-o lacrimă.
Îţi cerusem un semn...
Tu mi-ai spus, precum atunci, Ucenicilor:
„Îndrăzneşte, nu te teme, Eu sunt!”


6 comentarii:

  1. Mulţumesc, Romeo! Când tu spui "prea frumos", în mine creşte inima. Asta pentru că am încredere în gustul tău.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da!

    "Indrăzniţi, Eu sunt, nu vă temeţi" (Mat. 14, 28).

    Echipa condusa de aghiutza a speculat si l-a inselat pe om cu "sfaturi de matase" ,inca de la inceput, amestecand adevarul cu minciuna aruncandu-l astfel intr-un haos sufletesc, iar proiectia materiala a acestuia regasindu-se de minune in special in "caderea lui Adam"!

    Acum se pune problema cum de-a fost posibil ca heruvimul sa "cada".Numai asa putem intelege de ce "barca se leagana pe Dunare".

    Eu cred ca explicatia e in liberul arbitru. Cred ca motivatia alegerii lui aghiutza se gaseste chiar in gradul lui de elevare.Constientiza ca era mare, probabil cel mai mare din randul creatiei, totodata era fascinat de maretia Creatorului, nu s-a multumit sa fie aproape ca El, vroia sa fie chiar El,dorea pt el TRONUL.Stia ca nu se poate si s-a revoltat.

    Heruvimul in grandoarea nu a suportat sa fie cineva mai mare ca el.
    A vrut sa fie primul in iad decat sa ocupe in Paradis un loc secund :). Cred ca succesul sau e motivul care a fundamentat revolta,e primul care a generat o "revolutie iluminista"!

    Originea trufiei lui aghiutza e in libertate, chestiune surprinzatoare, el cunostea cele placute lui Dumnezeu, totusi alege pe cele neplacute. La fel si ingerii care l-au urmat, au fost liberi sa-l pretuiasca pe Dumnezeu sau sa se pretuiasca pe sine in locul Domnului.

    Sarpele e numele de scena a lui satana...adica ala care se smorcaie si acum dupa Eva!

    Sarpele , acel inger evoluat care a cazut din cauza dorintei trufase de a lua pentru sine tronul Domnului.
    A ratat “lovitura de stat”, apoi ofticat a zis ceva de genul: “daca tie nu pot sa-ti fac nimic, iti arat ca preiau creatia ta, o corup si te izolez”.

    Asta este miza!

    Ispitirea Evei si cooperarea lui Adam, nu-i decat tentativa de razbunare a lui aghiutza, nu a putut sa-i faca nimic Domnului, asa ca si-a indreptat atentia asupra creatiei.

    Faptul ca aghiutza, privilegiat, evoluat, frumos etc a incercat “hostile takeover” tine de liberul arbitru.
    Ispitirea Evei si a lui Adam e efectul, continuare politicii de agresiune, de incarcare de a se fali in fata Domnului ca totusi e smecher.

    Dar,Domnul nu si-a parasit creatia, nu i-a lasat in paragina pe cei drepti dintre crestini.

    Hristos e numit si al doilea Adam.

    Adica de la Hristos neamul omenesc a fost repus in matca, in sensul ca Hristos prin jertfa lui reprezinta un nou inceput pentru om.

    "Căci, precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia." (I Corinteni 15, 22).

    Revenirea omului acasa, langa Dumnezeu e posibila pentru ca Dumnezeu a lasat o lumina care ne ghideaza spre El.

    "Eu, lumina am venit in lume, ca tot cel ce crede in Mine sa nu ramana in intuneric" (Ioan 12, 46).

    Musai de retinut ,nu suntem singuri, ci suntem mereu ajutaţi, în mod tainic, dar real, de către Domnul nostru Iisus Hristos

    "Iată, Eu voi fi cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului"(Mat. 28, 20).

    Iar daca ne trezim în mijlocul "furtunii de matase", putem să strigăm :"Doamne, scapă-mă!"(Matei 14,30).

    In lipsa credintei , ne scufundam ca Petru, chipul lui Iisus ne pare o naluca.

    "Sa lepadam dar lucrurile intunericului si sa ne imbracam cu armele luminii. Sa umblam cuviincios, ca ziua: nu in ospete si in betii, nu in desfranari si in fapte de rusine, nu in cearta si in pizma "(Romani 13, 12-13).

    RăspundețiȘtergere
  3. Mihail (sau Andrei? :), sunt impreionată că un textuleţ modest ca acesta a declanşat o adevărată şi minunată "predică". Îţi mulţumesc pentru aplecarea asupra textului şi comentariul elaborat, la obiect şi... cu bici, fără de mătase.
    Şi totuşi, uneori, simţim nevoia unei amăgiri de mătase, chiar dacă nu-i decât o înşelare.
    Până la urmă, mesajul important este acesta, aşa cum l-ai citat din Matei 28,20 : "Iată, Eu voi fi cu voi în toate zilele până la sfârşitul veacului". E, dintre toate, cea mai de mătase mângâiere, dacă îmi pot permite o aşa exprimare. Şi, spre deosebire de alte mângâieri mătăsoase, asta chiar NU-i o înşelare.
    M-aş bucura să revi şi asupra altor texte.
    Cu drag,
    L

    RăspundețiȘtergere
  4. Cu "matase " sau fara ,lumea repeta aceeasi greseala de sute de mii de ani.

    "Fiţi treji, privegheaţi, pentru că potrivnicul vostru, diavolul, umblă ca un leu răcnind, căutând pe cine să înghită" (I Petru 5, 8).

    E vorba de aceeasi lupta milenara purtata din generatie in generatie.
    Lupta a inceput cu gandul unui flacau inaripat care a vrut pentru sine tronul Domnului.

    Flacaul a incasat o lovitura dura prin moartea si invierea lui Hristos. Normal ca face tot posibilul sa recupereze teren :)

    Inger cazut, aşa, ca dintr-o razbunare impotriva lui Dumnezeu, cauta sa-i facă pe toţi sa cada.Ne favorizează placerile,cica's de "matase", ne prezintă raul sub chipul binelui,frumos ambalat!

    Sf. Ioan Gură de Aur il aseamana cu un caine legat, care poate sa te muste doar dacă te apropii de el.

    In ce priveşte tactica folosită de diavol trebuie sa recunoaştem ca datorita înclinarii noastre spre pacat sunt explicabile foarte multe dintre ispitele şi căderile în păcat. Ispitele nu ne fac vulnerabili. Ne arata cum suntem de fapt:)

    Ispitele ,impachetate cu atentie, in "matase" ,pot cauza multe pierderi.

    "Ci fiecare este ispitit când este tras şi momit de însăşi pofta sa. Apoi pofta, zămislind, naşte păcat, iar păcatul, odată săvârşit, aduce moarte."(Iacob 1,14)

    Tinand cont de cele scrise la Ioan 15,5 (fara Mine nu puteti face nimic), cu smerenie sa cerem spijinul Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos.

    O zi binecuvantata ,

    Andrei.

    http://www.youtube.com/watch?v=aB90sZAvpbE

    RăspundețiȘtergere
  5. Bine zis!
    Şi eu sunt tare la teorie. :)
    Cu mulţumiri,
    FL

    RăspundețiȘtergere