Degeaba

Uneori e degeaba

degeaba onoare, idealuri, conduită înaltă

nu ştiu cum fac ăi murdari, plini de pete pe dinăuntru

de-ajug tot deasupra;

ne-am interzis martirii

le-am smuls portretele de pe pereţi,

numele din cărţi

o, de-am putea să le smulgem şi din amintire!

I-am dat la rebuturi pe Gafencu, Gyr, Vulcănescu

şi-am cocoţat toţi găunoşii pe tarabe;

bibliotecile naţionale expun „operele” hoţilor şi criminalilor în masă, ucigaşilor de neam şi de patrie

cu siguranţă se vor găsi tâmpiţi care să se zgâiască la ele,

poate chiar să le cumpere,

alţii care s-aplaude, dintr-un reflex condiţionat de supravieţuire;

şi-n timpul acesta eroii ne stau sub preş, pe sub paturi,

pe unde ne-a dus mintea aia lipsă să-i înghesuim,

aşteaptă smeriţi curăţenia de Paşti

şi pe Tine, Doamne, să Te mai răstigneşti o dată

şi încă o dată

pentru ceata de nesăbuiţi…

  

Slobozia, 09 februarie 2016